Tickets please...

Copil fiind.. nu mi a placut niciodata caruselul..nu i am inteles rostul..te urcai pe cal..si te invarteai printre lumini colorate si melodii repetitive spre nicaieri.. N am inteles niciodata de ce ceilalti copii se dadeau jos din el atat de bucurosi cand cursa lua sfarsit. Acum..dupa ceva ani.. parca viata e un carusel..fiecare zi fiind o cursa diferita si.. din cand in cand.. ne dam seama ca ne am intors exact de acolo de unde am plecat..iar eu realizez ca frustrarea mea copilaroasa s a pastrat dupa atata timp. Cine stie..poate alegem prost cursele..dar stau si ma intreb daca oare chiar avem ceva de ales atunci cand vine vorba de destinatie sau pur si simplu luminile..culorile..si muzica ne fura intotdeauna..si practic ne invartim printre iluzii! Cateodata suntem convinsi de ceea ce vrem sa ajungem..ne vedem in locul respectiv..inconjurati de vise implinite.. Ne motivam..alergam..dam totul ca sa ne iasa..si poate chiar ajungem acolo..dar din pacate caruselul incepe din nou sa se invarta..si uneori destinatiile viitoare pot fi sumbre.. Alteori..pur si simplu ne plimbam spre nicaieri..nu ne pasa..nu ne gandim..ce vine trece..si aia e..fara vise..fara aspiratii..chit ca multi ne judeca pentru asta.. Mai complicat e pretul cu care platim calatoriile astea..nu l prea putem tocmi..si mai mereu nici macar nu realizam cu ce sau cu cat platim.. Unii ar spune ca mai dam si pe la diavoli..mai dam si pe la ingeri.. Nu stiu cine taxeaza mai mult..dar daca pretul consta in suflet..sincer.. nu stiu daca merita calatoria.. Mai ales ca..cel putin eu.. urasc caruselurile.. Dar poate ca voua va plac..asa ca imi cer scuze pentru lipsa de spirit ludic din seara asta.. Ma joc totusi cu o tigara acum ca inca o cursa s a terminat.. Round and round.. yeah.. right... Cred ca am ametit...